Scrășnirea dinților (Bruxismul)

Bruxismul este obiceiul involuntar de a scrâșni sau strânge din dinți în somn sau în stare de veghe.
Se pot exercita presiuni de până la 10× mai mari decât la masticație, crescând riscul de tocire, fisurare, carii și chiar pierdere dentară.

Simptome și semne comune

  • Dinți sensibili, tocire vizibilă a marginilor;
  • Gingii dureroase, dureri la nivelul maxilarului;
  • Cefalee, dureri de gât, urechi, umeri; musculatură încordată;
  • Sunete de scrâșnit raportate în timpul somnului;
  • Dificultăți la deschiderea largă a gurii (disconfort ATM).

Uneori dinții se tocesc până când este expusă pulpa, devenind foarte dureroși.

Statistici și diagnostic

Mulți pacienți nu știu că suferă de bruxism, deoarece episoadele apar frecvent în somn. Estimările indică peste 30% dintre persoane cu manifestări, cu o prevalență ușor mai mare la femei.

Diagnosticul se bazează pe:

  • Anamneză și examen clinic (uzură dentară tipică, linii de mușcătură pe obraji, dureri musculare);
  • Monitorizarea activității musculare în somn. Există dispozitive casnice de tip BiteStrip care pot indica un index de bruxism (orientativ);
  • Polisomnografie/EMG în cazuri selectate.

Cauzele bruxismului

  • Stres, anxietate, furie, frustrare;
  • Personalitate hiperactivă/competitivă;
  • Medicamente (ex. unele antidepresive – rar);
  • Tulburări de somn (ex. apneea de somn);
  • Istoric familial;
  • Boala de reflux gastroesofagian;
  • La copii: reacție la dureri de urechi sau dentare;
  • Obiceiuri: mușcat obraji, ros pixuri/creioane;
  • Afecțiuni neurologice/psihice (ex. Parkinson, demență, epilepsie).

Cum îți dai seama dacă ai bruxism

Semnele dentare (uzură, microfisuri), durerea musculară matinală și feedback-ul partenerului de somn sunt indicii frecvente. Pentru severitate, monitorizarea EMG nocturnă (inclusiv dispozitive casnice de tip BiteStrip) poate ajuta.

Bruxismul și implanturile dentare

Complicațiile biologice (mobilitate, probleme osoase) nu au o legătură directă demonstrată cu bruxismul în majoritatea studiilor.
În schimb, complicațiile mecanice (uzură/avarii ale componentelor) sunt mai frecvente la scrâșnitori.
Protecția cu gutiere și ajustările ocluzale pot reduce riscurile.

Ce poți face dacă ai bruxism

  • Gutiere nocturne (occlusal splint) pentru protecția dentară;
  • Medicație la indicația medicului (relaxante musculare, botox în cazuri selectate);
  • Restaurări (inlay/onlay/coroane) când există pierderi de structură;
  • Higienă a somnului: evită cofeina și alcoolul seara;
  • Managementul stresului: exerciții de relaxare, masaj, tehnici respiratorii, yoga;
  • Controale regulate la dentist pentru monitorizare.

Tratamentul cu gutieră nocturnă

  1. Vizita 1: amprente (sau scanare digitală) și plan;
  2. Confectionare în laborator (materiale de la moi la termorigide);
  3. Vizita 2: probă, ajustări la ocluzie și instrucțiuni de utilizare;
  4. Follow-up: verificări periodice și igienizare corectă a gutierei.

Gutiere specifice pot adresa și sforăitul sau apneea în anumite situații, prin design dedicat (indicație stabilită de specialist).

Tehnici de relaxare și terapii adjuvante

Yoga, acupunctură, hipnoterapie, masaj medical și exerciții pentru mușchii masticatori pot reduce tensiunea când componenta principală este stresul. Dovezile sunt variabile, dar mulți pacienți raportează ameliorare.

Bruxismul și ortodonția

Problemele de ocluzie (mușcătură) pot întreține bruxismul. Analiza ocluzală și tratamentele ortodontice/restaurative pot reduce uzura și simptomele. Ignorarea malocluziei poate duce la tocire, hipersensibilitate, afectarea ATM și migrene.

Cauzele ocluziei incorecte

  • Diferențe de dimensiune mandibulă/maxilar;
  • Migrări dentare după pierderea dinților;
  • Contacte ocluzale neuniforme după lucrări dentare;
  • Obiceiuri parafuncționale persistente.

Un plan corect poate include ajustări ocluzale, tratamente ortodontice și restaurări selective.

Mergi urgent la medicul dentist dacă

  • Simți dureri dentare care durează > 48 de ore;
  • Durerea este persistentă și insuportabilă;
  • Apare febră, durere la ureche/mandibulă sau la deschiderea gurii;
  • Ai dificultăți la respirație sau înghițire;
  • Umflarea feței, a obrazului sau a ganglionilor limfatici;
  • Ai avut infecții dentare în trecut;
  • Ești afectat emoțional de simptomele dentare.

Programează-te la un consult pentru evaluare și plan personalizat.